Exista cateva articole foarte reusite, care trebuie citite. Avem in spatiul evanghelic si talent si hotarare de a realiza, ceea ce e foarte bine. Oricum, tabara a meritat efortul.
Daca voi avea timp voi pune si o parte din prezentari pe site, dar nu promit.
Urmeaza sa se desfasoare tot la Paltinis, in “vila suspendata”, intre 27 august si 2 septembrie. Tabara se adreseaza celor care vor sa-si lamureasca unele lucruri legate de ei insisi, sa creasca spiritual si sa invete de la cativa oameni deosebiti: Stuart Elford, Robin Plant, Dorin Axente, Petrica Mihent si Emil Toader.
Sibiul e simpatic, cochet, incarcat de istorie. E si din ce in ce mai curatzel. Muzeul Brukenthal si-a schimbat culoarea de anul trecut. Era verde (proaspat) si s-a facut albastru deschis.
Partidul Social Democrat s-a gandit sa-si aduca si el contributia la imaginea europeana a orasului:
Asa arata vitrina anul trecut. Anul acesta vaza e mai rosie.
După dezmorţirea din prima zi şi dezlegarea limbilor din prima seara, tabăra de jurnalistică a intrat în ritm normal. Toţi şi-au stabilit proiectele la care lucrează şi se străduie de zor să şi le termine până vineri.
Avem în anul acesta un grup execpţional de participanţi, unii cu multă experienţă, alţii pentru care aceasta este prima experienţă serioasă. Unii deja au bloguri, cum ar fi vixenssaphire, sau site-uri pe care le administrează, cum ar fi infocrestin. Alţii activează la publicaţii tipărite (revista Priscila, ziare locale). Mai toţi cei care încă nu au bloguri sunt hotărâţi să-şi facă!
A fost o bucurie să-l revăd pe Edi Orăşanu, după patru ani de la prima ediţie a taberei, când l-am cunoscut. Anul acesta am fost privilegiaţi să avem chiar mulţi oameni care să poată împărtăşi din experienţa lor: Teo Stanciu, un vechi prieten al taberelor de la Păltiniş, Daniel Fărcaş (filosof medievalist) şi de ieri şi Alin Cristea, cel mai cu vechime jurnalist evanghelic în spaţiul virtual.
Pentru Stuart şi Dorothy Elford nu am vorbe… Fineţea observaţiilor lui Stuart e inegalabilă iar hrana gătită de Dorothy reuşeşte miracolul de a fi delicioasă fără să fie scumpă. (Dorothy, care şi ea are un doctorat în filosofie medievală de la University of Cambridge, şi a cărei teză e citată de H-R Patapievici în Omul Recent!)
Am sosit in seara asta la Paltinis… Intre “Tata, mai avem mult?” si “Mama, cand ajungem?” ale fiica-mii, calatoria cu sageata albastra a fost decenta. (La un moment dat a comutat pe “Are we there yet”, sa fie si ea ca Donkey din Shrek 2). Ne-a izbit pretul taxi-urilor in proaspata metropola culutrala europeana: de la 90 de bani pe km anul trecut la 1 leu 50 anul asta!
Stuart si Dorothy erau deja sotiti, direct din R. Moldova. Maine dimineata despachetam si aranjam ambientul pentru sorirea blogerilor (sau cred ca mai degraba a would-be blogerilor!). Abia astept!
Controversata, excentrica, exagerata in gesturi atat in glorie cat si in dizgratie, tele-evanghelista americanca Tammy Faye Messner (fosta Bakker) a incetat din viata din cauza unui cancer pe 20 iulie 2007, la doua zile dupa ce a inregistrat un interviu pentru Larry King Live. Primul ei sot, Jim Bakker si el un tele-evanghelist celebru in umra cu 30 de ani, a fost implicat intr-un scandal monstru in anii 80, atunci cand s-a descoperit ca s-a folosit de banii organizatiei lor pentru a plati peste 250.000 USD fostei lui amante ca aceasta sa nu divulge incidentul.
Virtutea majora a lui Tammy Faye a fost onestitatea cu care si-a recunoscut slabiciunile. Poate tocmai de aceea a si fost capabila sa arate acceptare si dragoste fata de categorii pe care alti evanghelici le resping, si de aceea, la randul lui, mare parte din publicul evanghelic american astazi e gata sa-i treaca cu vederea greselile. Christianity Today ii acorda prin Rob Moll un articol miscator: Resurrecting the Public Death: Tammy Faye reminded us how to die.
Multi au fost inspirati de energia si entuziasmul ei, afisate de-a lungul intregii vieti. Acum, in pragul mortii, e extraordinar ca a avut taria sa incalce un tabu cultural si sa isi afiseze degradarea trupului macinat de cancer in fata a milioane de privitori, pe Larry King Live, si prin asta sa ajunga sa le vorbeasca de speranta cerului si de taria pe care o gaseste in Cristos.
Si parintii mei au murit macinati de boli. Am fost alaturi amandoi atunci cand au trecut la cele vesnice si am urmarit indeaproape degradarea trupeasca si efectele durerii continue, fara stamparare. Amandoi au ramas credinciosi, increzatori pana la sfarsit in Cel care i-a rascumparat. Le-am simtit atat fragilitatea si teama cat si marele curaj si marea incredere; si mai ales linistea din fata mortii pe care ti-o aduce doar mantuirea.
Nu cred insa ca ei s-ar fi gandit vreodata sa dea un interviu televizat in acele ultime zile. S-au bucurat cand au fost vizitati, si cei ce i-au vazut inca vorbesc despre taria lor in suferinta. Totusi, nu ar fi acceptat niciodata sa se “dea in spectacol” cu suferinta sau cu credinciosia lor. Dar e adevarat ca nici unul din ei n-a fost Tammy Faye. N-au fost nici excentrici, nici exagerati in gesturi, decat atat cat a-l urma pe Hristos intr-um mediu ostil le-a cerut-o.
Si eu mostenesc de la ei o apreciere pentru virtutea discretiei si un anumit simt pentru ce “se cade” si ce “nu se cade”. Totusi, nu pot decat sa zic “ura!” cand cineva ca Tammy Faye poate muri public, pentru ca prin aceasta sa atraga atentia tuturor asupra Domnului vietii.
Puteti citi mai multe lucruri despre ea pe Vikipedia. Mai jos aveti taster-ul interviului cu Larry King.
Dacă încă n-ai un blog, ar trebui să-ţi faci. Dacă ai, ar trebui să-ţi măreşti traficul la el. Dacă urăşti blogurile, ar trebui să scrii la site-ul bisericii tale sau la o publicaţie on-line.
Oricum, ar trebui să vii la Păltiniş, pentru că anul acesta tabăra de jurnalistică va fi dedicată în principal scrisului pe web, deşi nu numai.
Tabăra îşi propune să sprijine formarea unor jurnalişti de calitate în mediul evanghelic din România şi să contribuie la dezvoltarea unei comunităţi scriitoriceşti capabile să răspundă nevoilor actuale ale bisericilor şi societăţii.
Dacă te-ai obişnuit să iei răspunsuri de-a gata, ar fi cazul să începi să le găseşti şi singur(ă).
Dacă ai început să le cauţi şi te-ai împotmolit, ar trebui să stai de vorbă cu alţii care deja s-au despotmolit.
Dacă deja ai toate răspunsurile atunci sigur mai ai de lucru la eficienţa personală.
Oricum,dacă vei hotarî să participli la tabăra “Căutări esenţiale”, sigur te vei întoarce de acolo schimbat şi îmbogăţit.
Scopul taberei este să ofere un cadru de orientare intelectuală şi spirituală pentru toţi cei care doresc să se dezvolte sau se află în căutarea unor răspunsuri la întrebări importante.
