Skip to content

Mentalitati comuniste in bisericile evanghelice

1 Martie 2008

Interviu dat lui Andrei Ivan in 18.10.2007 (1)

A.I. Credeti ca anumite mentalitati de factura comunista au continuat sa afecteze bisericile evanghelice din Romania in perioada de dupa `89?

Removal of Lenin Statue. Source: http://www.cambridgeclarion.org/dossiers/lenin.statue.removed/7.html

Removal of Lenin Statue, Source: http://www.cambridgeclarion.org/dossiers/lenin.statue.removed/7.html

Daca ne uitam la comunism ca si ideologie, cu tot ce presupune aceasta, nu cred ca crestinii nostri evanghelici au crezut prea mult in treaba asta vreodata. Mai precis, nu cred ca evanghelicii au crezut vreodata in comunism ca instrument de actiune pentru clasa muncitoare, sau au crezut in determinismul istoric, care spune ca societatea se inderapta cu necesitate dinspre comuna primitiva spre cea mai superioara forma de dezvoltare, cea comunista… Deci, mentalitati de factura comunista in sens ideologic prea putin cred au continuat sa afecteze bisericile dupa 1989. Dar practici ale sistemului totalitar, care poate daca era sistem totalitar fascist ar fi fost la fel, acestea cred ca au afectat mult bisericile.

Cred ca astfel de mentalitati s-au manifestat in special la conducerea bisericii. Adica dictatura proletariatului, cum se zicea, care era de fapt dictatura partidului si a nomenclaturii de partid, in biserica se transforma in dictatura celor putini care o conduceau, uneori in cardasie cu autoritatile comuniste sau Securitatea. Acestia exercitau o putere pe care n-ar fi trebuit s-o exercite, si intr-un mod in care n-ar fi trebuit s-o faca. Dar, chiar si persoanele bine intentionate, unii pastori care de altfel il iubeau pe Dumnezeu si ar fi vrut binele in biserica lor, felul in care gandeau lucrarea bisericii era mai degraba de sus in jos, in sistem piramidal. Cred ca aceasta ar fi o amprenta vizibila.

O alta marca a sistemului totalitar ar fi mentalitatea aceasta de asediati. Adica afara totul e nasol, e urat, trebuie sa ne gasim refugiul inauntru, trebuie sa gasim formele noastre de supravietuire, separati de lume.

Cred ca un lucru important pe care a trebuit sa-l invatam dupa revolutie a fost sa fim cetateni. Cum sa fii un cetatean? Noi n-am stiut asta, pentru ca inainte nu aveam ocazia sa fim. Putini erau aceia care aveau si limpezimea mintii, si gradul de implicare publica, si ocazia sau contextul potrivit ca sa poata sa fie cetateni normali inainte de ’89, fiind credinciosi evanghelici. Aceasta pentru ca peste tot erai privit cu suspiciune si aproape orice ai fi facut, aveai o atitudine de persecutat de care nu puteai sa scapi.

(Va urma)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: